populația actuală a Pământului este de aproape 7, 6 miliarde de oameni și în creștere. Se estimează că va ajunge la peste 8 miliarde până în 2025, la 9 miliarde până în 2040 și la 11 miliarde până în 2100. Populația crește rapid, depășind cu mult capacitatea planetei noastre de a o susține, având în vedere practicile actuale.,suprapopularea este asociată cu rezultate economice și de mediu negative, de la impactul supra-agriculturii, defrișărilor și poluării apei până la eutrofizare și încălzirea globală. În timp ce se iau o mulțime de pași pozitivi pentru a asigura mai bine durabilitatea oamenilor pe planeta noastră, problema de a avea prea mulți oameni a făcut ca soluțiile de durată să fie mai dificile de găsit.,
suprapopulare, definită pe scurt
termenul de suprapopulare este folosit pentru a descrie o situație în care lumea sau zona are o populație atât de mare încât oamenii de acolo suferă ca rezultat. Cu alte cuvinte, populația depășește capacitatea de transport a regiunii sau planetei-numărul de oameni,alte organisme vii sau culturi care pot fi susținute fără degradarea mediului. Suferința lor poate include un deficit de hrană, acces limitat la asistență medicală și alte servicii publice, supraaglomerare și șomaj ridicat.,
cauzele suprapopulării
suprapopularea este în mare parte atribuită tendințelor care decurg din creșterea natalității la mijlocul secolului XX. Suprapopularea locațiilor specifice poate rezulta și din migrație. Destul de ciudat, suprapopularea unei zone poate avea loc fără un câștig net al populației. Aceasta poate rezulta dintr-o populație cu o economie bazată pe exporturi care depășesc capacitatea sa de transport, cuplată cu schimbări slabe ale migrației. Acest lucru a fost numit ” entrapment demografice.,”
efectele asupra mediului ale suprapopulării
relația dintre suprapopulare și impactul asupra mediului este adesea interdependentă și complexă. Mai jos sunt câteva dintre principalele provocări legate de sustenabilitate asociate suprapopulării. Din motive de simplitate, acestea sunt enumerate separat, dar înțeleg că conexiunile dintre ele sunt complicate, ceea ce le face mai dificile de gestionat.
impactul Agriculturii
o bază agricolă în creștere pentru a alimenta o populație mondială în expansiune vine cu propriile complicații., Pe măsură ce populația globală crește, este nevoie de mai multă hrană. Astfel de măsuri pot fi îndeplinite printr-o agricultură mai intensă sau prin defrișări pentru a crea noi terenuri agricole, care, la rândul lor, pot avea rezultate negative. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 80% din defrișări, la nivel mondial. randamentul terenurilor agricole existente poate fi crescut printr-o agricultură intensivă pentru a alimenta populația noastră în creștere rapidă. Această abordare se caracterizează prin dependența de mecanizare, pesticide și îngrășăminte chimice. Astfel de practici pot fi asociate cu eroziunea sau epuizarea solului., Potrivit World Wildlife Fund, terenul folosit și abandonat în ultimii 50 de ani la nivel global poate fi egal cu cantitatea de teren folosită astăzi. De asemenea, scurgerea Agricolă a îngrășămintelor în exces este una dintre principalele cauze ale eutrofizării, care epuizează apele din oxigen și are ca rezultat un impact negativ semnificativ asupra vieții marine.defrișarea, la rândul său, duce la o capacitate redusă de captare a CO2, exasperând astfel problema gazelor cu efect de seră. Defrișarea este, de asemenea, puternic asociată cu pierderea habitatului și extincțiile., Agricultura, așa cum am menționat mai sus, este responsabilă pentru aproape 80% din defrișările globale. Alte 14 la sută sunt atribuite exploatării forestiere, 5 la sută colectării lemnului de foc și soldul rezultat din alte cauze.creșterea populației umane este legată de toate aceste presiuni de defrișare. Mai mulți oameni înseamnă că avem nevoie de mai multă hrană, mai multe produse din lemn și mai multe lemne de foc., scurgerea agricolă este una dintre principalele cauze ale eutrofizării, prezența nutrienților excesivi în corpurile de deșeuri, cum ar fi buzunarele mari, cum ar fi zona moartă din Golful Mexic. La nivel mondial, există peste 400 de „zone moarte” marine cauzate de eutrofizare, acoperind în mod colectiv o suprafață de șase ori mai mare decât cea a Elveției.eutrofizarea determină creșterea densă a vieții plantelor care consumă oxigen, ducând la moartea animalelor acvatice., Alte surse majore de eutrofizare sunt industria și evacuarea apelor uzate–ambele legate de creșterea populației. Costul medierii eutrofizării în SUA, în 2013, a fost estimat la peste 2,2 miliarde de dolari anual. Cercetări recente arată că există și alte impacturi importante, altele decât producția alimentară, cum ar fi îmbrăcămintea și producția bună fabricată. Producția de bumbac sau de in, de exemplu, poate implica impacturi agricole directe., Utilizarea combustibililor fosili pentru producția de energie electrică pentru fabricile de energie creează, de asemenea, emisii de produse secundare de ardere, care pot fi în cele din urmă absorbite de oceane prin apa de ploaie.
pierderea de Apă Dulce
deși există multă apă pe planetă, este foarte mult o resursă rară. Doar 2,5% din resursele de apă sunt apă dulce și doar o mică parte din acestea sunt disponibile sub formă de apă potabilă nepoluată.unul dintre produsele secundare ale creșterii populației a fost stresul asupra aprovizionării cu apă dulce., „Stresat de apă” este definit ca un caz de cerere care depășește oferta de apă adecvată disponibilă. Potrivit unui raport, aproximativ 40% din populația lumii suferă de deficit de apă, iar această cantitate a fost proiectată să crească până în 2030, pe măsură ce cererea globală de apă crește cu 50%. Un alt comentator se așteaptă ca 2/3 din populația lumii să trăiască cu deficit de apă până în 2025, pe care îl atribuie creșterii populației. De asemenea, luați în considerare faptul că creșterea populației este cea mai rapidă într-o parte a lumii unde apa este deja foarte solicitată, cum ar fi Africa și Asia., încălzirea globală creșterea populației umane și schimbările climatice au crescut mână în mână pe măsură ce utilizarea combustibililor fosili a explodat pentru a sprijini societățile industrializate. Mai multe persoane necesită mai multă cerere de petrol, cărbune, gaze și alte surse de energie extrase de sub suprafața Pământului care aruncă dioxid de carbon (CO2) în atmosferă atunci când este ars, captând aerul cald în interior ca o seră. Majoritatea consumului de combustibili fosili provine din țările dezvoltate., Este un gând sobru că majoritatea națiunilor în curs de dezvoltare aspiră la economii industriale similare, deoarece experimentează o creștere economică, care escaladează în continuare emisiile de CO2 în atmosferă.defrișarea este o altă componentă importantă a emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel global, pădurile stochează mai mult de două ori cantitatea de dioxid de carbon decât se găsește în atmosferă. Pe măsură ce pădurile sunt curățate și arse, acel CO2 este eliberat în atmosferă, reprezentând aproximativ 12% din producția totală de gaze cu efect de seră.,există multe probleme de depășit. În mod evident, inițiativele de a trece la surse de energie curată, cum ar fi energia solară, de a îmbunătăți practicile agricole, de a gestiona mai bine resursele de apă și de a îmbrățișa pe deplin principiile economiei circulare ne vor ajuta să atenuăm impactul creșterii populației. La celălalt capăt al spectrului, politicile care încurajează planificarea familială, educația, echitatea de gen și alte măsuri pentru a ajuta la încetinirea creșterii populației vor contribui la reducerea presiunii asupra planetei., Acordați-vă timp pentru a înțelege problemele și pentru a sprijini politicile care vor face diferența.