generalizare, în psihologie, tendința de a răspunde în același mod la stimuli diferiți, dar similari. De exemplu, un câine condiționat să saliveze la un ton de un anumit ton și intensitate va saliveze, de asemenea, cu regularitate considerabilă ca răspuns la tonuri de pas mai mare și mai mică. Răspunsul generalizat este previzibil și ordonat: va măsura mai puțin decât cel provocat de tonul original și se va diminua pe măsură ce noul ton se îndepărtează din ce în ce mai mult de original., Un comportament Similar este observat la om, deoarece copiii care învață să vorbească pot numi orice lucru care poate fi așezat pe „scaun” sau pe orice „tată”.”Adulții condiționați de un șoc electric ușor să se teamă că un anumit cuvânt va răspunde cu simptome de anxietate la orice sinonim al acestui cuvânt; în acest caz, similitudinea fizică, baza obișnuită a generalizării, este mai puțin importantă decât învățarea anterioară. Răspunsurile pot fi, de asemenea, generalizate, permițând unui individ să ia un curs alternativ de acțiune dacă răspunsul obișnuit este exclus din anumite motive., Învățarea poate fi considerată un echilibru între generalizare și discriminare (capacitatea de a răspunde diferențelor dintre stimuli). Un dezechilibru poate duce la rezultate negative. De exemplu, un copil care este speriat de un bărbat cu barbă poate să nu discrimineze între bărbații cu barbă și să generalizeze că toți bărbații cu barbă trebuie să fie temuți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *