Dallas este pe Trinity River în centrul orașului Dallas County în North Central Texas. Este traversată de autostrăzile interstatale 20, 30, 35 și 45. Orașul a fost fondat de John Neely Bryan, care sa stabilit pe malul estic al Trinității, lângă un ford natural, în noiembrie 1841. Bryan a ales cel mai bun loc pentru un post de tranzacționare pentru a servi populația care migrează în regiune. Fordul, la intersecția a două urme majore indiene, a oferit singurul punct de trecere bun pentru kilometri., Două autostrăzi propuse de Republica Texas s-au convertit curând în apropiere. Necunoscut pentru Bryan, cu toate acestea, el a stabilit pe un teren acordat de republica pentru Texanul Teren și Emigrarea Companie din St. Louis, condusă de William S. Peters. În cele din urmă, Bryan și-a legalizat cererea, iar eforturile extinse de promovare ale coloniei Peters au atras coloniști în regiune. În 1844 J. P. Dumas a cercetat și a stabilit un oraș care cuprinde o jumătate de milă pătrat de blocuri și străzi. Originea numelui Dallas este necunoscută., Printre candidați se numără George Mifflin Dallas, vicepreședinte al Statelor Unite, 1845-49; fratele său, Commodore Alexander J. Dallas, Marina Statelor Unite; și Joseph Dallas, care s-a stabilit în apropierea orașului nou în 1843. Când Dallas County a fost format în 1846, Dallas a fost desemnat ca sediul temporar al județului; în 1850, alegătorii l-au selectat ca sediu permanent al județului peste Hord ‘ s Ridge (Oak Cliff) și Cedar Springs, ambele ajungând în cele din urmă în limitele sale corporative. Legislativul Texas acordat Dallas Un oraș charter februarie 2, 1856. Dr., Samuel Pryor, ales primul primar, a condus un guvern oraș format din șase consilieri, un trezorier-recorder, și un jandarm.Dallas a devenit rapid un centru de servicii pentru zona rurală din jurul său. Până în anii 1850 avea magazine de mărfuri uscate, alimente, o farmacie, o agenție de asigurări, un magazin de încălțăminte și încălțăminte, cărămizi și magazine de șa, precum și un ziar săptămânal, Dallas Herald, fondat în 1849. În 1852 imigrantul francez Maxime Guillot a înființat prima fabrică, fabricând vagoane și vagoane., Alexander și Sarah Horton Cockrell, care au cumpărat interesul rămas al lui Bryan în oraș pentru 7.000 de dolari în 1852, au construit un hotel de cărămidă cu trei etaje, o fabrică de cherestea cu aburi și o moară de făină. Odată cu destrămarea coloniei la Réunion din apropiere, la sfârșitul anilor 1850, meșteșugari și artiști europeni calificați s-au mutat în Dallas, inclusiv zidari, dulgheri, croitori, Morari, berari și muzicieni. Până în 1860, populația era de 678, inclusiv nouăzeci și șapte de afro-americani înrobiți, precum și francezi, belgieni, elvețieni și germani. La 8 iulie 1860, un incendiu originar din W. W., Peak Brothers Farmacie răspândit în celelalte clădiri de pe piață și a distrus cele mai multe dintre întreprinderile. Suspiciunea a căzut asupra sclavilor și aboliționiștilor din nord; trei sclavi au fost spânzurați, iar doi predicatori din Iowa au fost biciuiți și fugiți din oraș. În 1861, alegătorii Din Dallas au votat 741 la 237 pentru a se separa de Uniune. Dallas a fost selectat ca unul dintre cele unsprezece posturi de intendent și comisar din Texas pentru armata Trans-Mississippi a Confederației. După război, sclavii eliberați s-au adunat în Dallas în căutare de locuri de muncă și s-au stabilit în orașele libere de la periferia orașului., Până în 1870 populația era de aproximativ 3.000.cheia expansiunii economice a fost întotdeauna un transport mai bun în și din regiune. Încercările timpurii de a naviga pe râul Trinity s-au dovedit nepractice. Oamenii de afaceri din Dallas și-au îndreptat atenția spre asigurarea serviciului feroviar și au reușit să atragă Centrul Houston și Texas în 1872 și Texas și Pacific în 1873, făcând din Dallas una dintre primele intersecții feroviare din Texas. Ca și Atlanta, Dallas sa aflat într-o locație geografică strategică pentru transportul produselor regionale abundente către fabricile de producție din nord și est., Bumbacul a devenit principala cultură de numerar a regiunii, iar Elm Street din Dallas a fost piața sa. Dallas a devenit centrul mondial pentru comerțul cu piele și piele de bivol. Comercianții care au deschis Magazine generale de-a lungul traseului feroviar, în timp ce construcția feroviară s-a strecurat spre nord, s-au stabilit în Dallas și și-au fondat magazinele emblematice acolo. Până în 1880 populația a avut mai mult de trei ori, la 10,385.în ultimul trimestru al secolului al XIX-lea, sectorul bancar și de asigurări au apărut ca industrii majore sub conducerea unor oameni precum William Henry Gaston, William L. Cabell și J. T. Trezevant., Cu implicarea lor strânsă în afacerile civice, oamenii de afaceri din Dallas au lansat Târgul de Stat din Texas, au organizat un consiliu de comerț și au fondat un schimb de comercianți pentru a promova climatul de afaceri favorabil al orașului. Dallas a achiziționat telefoane (1881), electricitate (1882) și mai multe ziare zilnice, în principal Dallas Morning News (1885) și Dallas Times Herald (1888). După ce a anexat orașul vecin East Dallas la 1 ianuarie 1890, Dallas clasat ca cel mai populat oraș din Texas, în 1890, cu 38.067 de locuitori., Trei ani mai târziu, în urma unei panici financiare naționale, cinci bănci din Dallas și mai multe industrii au eșuat. Prețurile bumbacului au scăzut la mai puțin de cinci cenți pe kilogram. Doar șaizeci și două de noi firme de producție au fost stabilite în Dallas în 1890. Panica, de asemenea, afectate de sindicat forței de muncă, care tocmai a început să se organizeze: Federația Americană a Muncii a acordat o cartă pentru Meserii de Asamblare din Dallas în 1899. Printre cauzele sale timpurii a fost Campionatul zilei de lucru de opt ore și legislația care interzice concedierea membrilor sindicatului.,la începutul secolului, economia și-a revenit, iar Dallas a fost cea mai importantă piață de cărți, droguri, bijuterii și băuturi alcoolice din sud-vest. A fost lider mondial pe piața internă de bumbac, și încă a condus lumea în fabricarea de articole de șelărie și mașini de bumbac-gin. Populația sa era de 42.638 de locuitori. În 1905, oamenii de afaceri au format Clubul 150.000, care vizează creșterea populației orașului la 150.000 până în 1910. Deși obiectivul numeric nu a fost atins până în 1920, populația a crescut la 92,104 până în 1910, iar orașul sa dublat în zonă la 18.,31 mile pătrate, parțial prin anexarea stâncii de stejar în 1904. Dallas și-a construit primul zgârie-nori din oțel, clădirea pretoriană cu cincisprezece etaje, în 1907.în a doua decadă a secolului al XX-lea, Dallas a început să pună în aplicare planul orașului comandat de George E. Kessler după o inundație dezastruoasă din 1908. Oak Cliff și Dallas au fost conectate prin Viaductul Houston Street, la acea vreme cea mai lungă structură de beton din lume; Union Terminal Company a consolidat șase depozite de cale ferată din Centrul orașului; iar șinele de cale ferată au fost îndepărtate din Pacific Avenue., Dallas a fost selectat ca site-ul pentru o bancă Federal Reserve în 1914, și Ford a deschis o fabrică de asamblare auto în oraș. Un val de imigranți din Mexic a ajutat umfla populația la 158,976 de 1920, când Dallas clasat ca patruzeci-al doilea cel mai mare oraș din națiune. Perioada de după Primul Război Mondial a fost marcată de reapariția Ku Klux Klan. Cu membrii 13,000, Dallas chapter a fost cel mai mare din Texas, iar „vrăjitorul imperial” național a fost un dentist Dallas cut-rate numit Hiram Wesley Evans. Unii cetățeni 75,000 l-au salutat pe Evans în „ziua Klanului” la Târgul de stat din 1923., Dallas Morning News a condus atacul asupra Klanului, ajutându-l pe Ma (Miriam A.) Ferguson să-l învingă pe judecătorul Dallas Felix Robertson, candidatul Klanului, într-un al doilea tur de scrutin Democratic pentru guvernator în 1925. Dallas femei au fost în prim-planul mișcărilor din Texas pentru reforma în practicile de bunăstare a copilului, alimente pure și legislația băutură, salubritate, și alte cauze. Până în 1920, ei au fost, de asemenea, intrarea forței de muncă în număr tot mai mare., În 1927, capitolul local al Asociației Naționale a femeilor de afaceri și profesionale a estimat că în Dallas existau 15,000 de femei care lucrau în 125 de ocupații, meserii și profesii. Dallas a fost, de asemenea, un centru major pentru industria textilă, care a angajat multe femei ca croitori (a se vedea DALLAS GARMENT WORKERS’ STRIKE). Oamenii de afaceri minoritari au început, de asemenea, să se organizeze. Dallas Negro camera de comerț (mai târziu re-numit Dallas Black camera de Comerț) a fost organizat în 1925, și camera de comerț Mexican (acum camera de comerț Hispanic) a fost format în 1940.,Marea Depresiune a pus 15.000 de Dallasiți pe rolurile de relief până în 1933, iar vânzările cu amănuntul și depozitele bancare au scăzut. Populația, care a crescut la 260,475 până în 1930, a urcat doar la 294,734 în 1940. Durerea depresiunii a fost ușurată oarecum pentru Dallas prin descoperirea petrolului în East Texas în 1930. Bancherii din Dallas, cum ar fi Nathan Adams, de la prima bancă națională din Dallas, au fost primii din țară care au conceput ideea de a împrumuta bani companiilor petroliere care folosesc rezerve de petrol în sol pentru garanții. Dallas a devenit în curând un centru pentru finanțarea petrolului., Într-un efort masiv de inginerie început în 1930, canalul râului Trinity a fost mutat, îndreptat și închis între diguri pentru a preveni inundațiile viitoare. Oamenii de afaceri din Dallas au reușit, de asemenea, să facă din Fair Park locul sărbătorii Centenarului din Texas, oferind astfel lucrări pentru constructorii locali, contractori, agenți de publicitate, concesionari și lucrători în construcții. Orașul a găzduit zece milioane de vizitatori, inclusiv președintele Franklin D. Roosevelt. Una dintre suburbiile premier în Texas, Highland Park, dezvoltat pe marginea de nord a Dallas în prima parte a secolului al XX-lea., În el a fost construit unul dintre primele centre comerciale pe scară largă din națiune, Highland Park Village, în 1931. Highland Park incorporated în 1913 și comunitatea adiacentă University Park în 1924. Luptele lor cu Dallas peste anexare a durat în anii 1940.
până la Al Doilea Război Mondial, Dallas clasat ca un centru de producție minor în națiune. Cele trei industrii principale ale sale au fost procesarea alimentelor, fabricarea îmbrăcămintei și tipărirea și publicarea. Apoi, industriile legate de război, cum ar fi aviația nord-americană, au împins ocuparea forței de muncă industriale în Dallas la peste 75,000 în 1944., Dallas afaceri experimentat un boom după Al Doilea Război Mondial comparabil cu cea după venirea căilor ferate. În 1949, cinci noi întreprinderi au fost deschise în fiecare zi și treisprezece noi fabrici de producție deschise în fiecare lună. În 1950 populația era de 434,462. În anii 1950 și 1960, Dallas a devenit al treilea cel mai mare centru tehnologic al națiunii, cu creșterea unor companii precum Ling-Tempco-Vought (LTV Corporation) și Texas Instruments. În 1957, doi dezvoltatori, Trammell Crow și John M., Stemmons, a deschis o casă mobilier Mart, care a crescut în Dallas Market Center, cel mai mare complex de comerț cu ridicata din lume (a se vedea TRAMMELL CROW COMPANY). Deschiderea aeroportului internațional Dallas-Fort Worth în 1974 a atras numeroase sedii corporative în Dallas și consolidarea reputației orașului ca centru financiar și de afaceri național. Populația a crescut de la 679,684 în 1960 la 844,401 în 1970, și de 904,078 în 1980 la 1,006,877 în 1990. Recensământul din 1990 a raportat grupurile etnice din oraș ca alb, 47.67 la sută; negru, 28.88 la sută; Hispanic, 20.,88 la sută; Asiatic, 2.18 la sută; și Indian american,.48%. Până în 2000 populația a crescut la 1,188,580. Integrarea rasială a facilităților publice a început pe 15 August 1961, când un plan atent orchestrat a trimis afro-americani la ghișeele de prânz și la întreprinderile din întreg orașul pentru servicii egale. Acest plan, care a continuat fără incidente, a fost opera unui comitet biracial numit de camerele de comerț Dallas și Negro, care a conceput o campanie publicitară și a notificat în prealabil proprietarii de afaceri., Integrarea școlilor publice a continuat mai lent, iar districtul școlar a rămas sub supravegherea instanței de zeci de ani.
Dallas a suferit cea mai traumatizantă experiență pe 22 noiembrie 1963, Președintele John F. Kennedy a fost asasinat în timp ce de echitatie într-o coloana prin Dealey Plaza, la doar câțiva metri de locul unde John Neely Bryan s-au stabilit în 1841 (vezi ASASINAREA lui KENNEDY). Două zile mai târziu, presupusul său asasin, Lee Harvey Oswald, a fost ucis în fața camerelor de televiziune de către un proprietar de club de noapte din Dallas, Jack Ruby., În 1989, după douăzeci și cinci de ani de dezbateri despre modul în care orașul ar trebui să comemoreze evenimentul, Muzeul de la etajul șase s-a deschis în fostul depozit de cărți școlare din Texas. În 1993 Dealey Plaza a fost declarat un district istoric istoric național, al doilea oraș după Fair Park.compoziția religioasă a orașului s-a schimbat considerabil de-a lungul anilor. Primii coloniști protestanți au apelat la misionari itineranți pentru servicii religioase. Prima parohie episcopală a fost organizată în 1856. Catolicii au sărbătorit prima masă în Dallas în 1859., Lăcașuri de cult permanente au fost construite pe măsură ce orașul a început să crească: Lamar Street Methodist (mai târziu primul metodist), City Temple Presbyterian și First Baptist, toate în 1868. Bisericile negre timpurii au inclus Betel African Methodist Episcopal (1869-72), New Hope Baptist (1872) și St.Paul Methodist (1873). Prima sinagogă evreiască, Templul Emanu-El, a fost construită în 1873, iar prima parohie Catolică a fost înființată în 1872, când Dallas era încă în Dieceza de Galveston., Congregaționaliștii s-au organizat în 1875, adventiștii de Ziua a șaptea în 1876, Luteranii în 1878, unitarienii în 1899, oamenii de știință creștini în 1894 și Mormonii în 1897. Varietatea comuniunilor a ajutat la transformarea orașului Dallas într-o fortăreață religioasă până la începutul secolului, iar creșterea continuă a bisericilor a marcat Dallas ca un oraș al Bisericilor. La începutul anilor 1980, Dallas a avut șase biserici printre cele mai mari 100 ale națiunii: First Baptist, Lovers Lane United Methodist, Cliff Temple Baptist, Beverly Hills Baptist, First United Methodist și East Grand Baptist., Trei mai mult pe lista au fost în suburbii: Highland Park United Methodist, Highland Park Presbyterian, și Park Cities Baptist. Ulterior, pe măsură ce populația s-a diversificat, la fel și credințele religioase. Budiștii, ortodocșii Orientali, hindușii, musulmanii și Sikhii se găsesc acum în Dallas. Până în 2010, catolicii aveau cea mai mare reprezentare în Dallas, urmați de baptiștii din sud și protestanții evanghelici.,
Art Salon de Adolph Gouhenant, situat pe partea de sud a courthouse în 1850, a servit ca o fotografie galerie și a fost o expresie timpurie de interes artistic în Dallas. O referință jurnal 1857 la o vizită „la tribunal să se uite la picturile Hudson schollars” poate marca cea mai veche expoziție de artă din Dallas. Spectacolele de artă de la târgurile anuale de stat de după 1886 au expus publicul artei, în timp ce planurile pentru Biblioteca Carnegie, care a fost deschisă în 1901, includeau o galerie de artă la etaj., Succesul precoce arată acolo, care a inclus astfel regionale artisti ca Frank (Charles F.) Reaugh și Edward G. Eisenlohr, a condus la organizarea Dallas Asociația de Artă, care a început asamblarea o colecție permanentă. După mai multe mișcări și schimbări de nume, Muzeul de Artă din Dallas ocupă acum o clădire proiectată de Edward Larrabee Barnes. A fost deschisă în 1984 ca prima instalație nouă construită în cartierul Dallas Arts, care cuprinde 68 de acri în colțul de nord-est al orașului., A fost alăturat în 2003 de Centrul de sculptură Nasher, adăpostind colecția de artă și sculptură modernă a lui Patsy și Raymond Nasher într-o clădire proiectată de Renzo Piano.în 1873 Dallas avea un teatru, Opera Field, unde prima reprezentație a unei opere din oraș a avut loc în februarie 1875. Afluxul de imigranți germani cu căi ferate a dus la formarea de Dallas Frohsinn, un bărbat cântând societății și de membru al Statului Texas Sängerbund, care a găzduit statewide cântând întâlnește în 1883, 1892, 1904 și 1914., Orchestra Simfonică din Dallas își are rădăcinile în spectacole în 1900, iar Opera din Dallas a fost lansată în 1957. Ambele organizații ocupă acum clădiri în districtul artelor. I. M. Pei a proiectat Centrul simfonic Morton H. Meyerson, care a fost deschis în 1989. Norman Foster & parteneri și Asociații Kendall / Heaton, Inc., proiectat Opera Margot și Bill Winspear, care a fost deschisă în 2009. Moody Performance Hall din apropiere oferă spațiu suplimentar pentru spectacole muzicale., Dallas Summer Musicals continuă să prezinte producții la Fair Park, așa cum a făcut-o din 1941. Fanii muzicii clasice se bucură, de asemenea, de WRR-FM, prima stație de difuzare licențiată din Texas în 1921 și a doua cea mai veche stație de operare din Statele Unite.în timpul anilor 1920 și 1930, muzica populară a fost centrată în districtul Deep Ellum, la marginea estică a orașului, aproape de unul dintre orașele originale ale lui Dallas freedmen. Muzicieni importanți de jazz și blues negru, cum ar fi Huddie „Leadbelly” Ledbetter și Blind Lemon Jefferson au cântat la Ella B., Moore Park Theatre, Sala de dans a lui Hattie Burleson și alte cluburi locale. . Producțiile dramatice din secolul al XIX-lea au fost disponibile încă din 1872 în Thompson ‘ s Variety Theatre. Micul Teatru din Dallas a fost înființat în 1921 și a câștigat Cupa Națională Belasco de mai multe ori; a fost urmat de alte companii precum Teatrul Civic, Noua ligă de Teatru din Dallas și compania Jones Margo (Margaret Virginia), apreciată de critici., Centrul de teatru Dallas a fost fondat în 1955 și a ocupat inițial Teatrul Kalita Humphreys de pe Turtle Creek, singurul teatru independent proiectat de Frank Lloyd Wright. În 2009 a mutat majoritatea producțiilor sale la noul teatru Charles și Dee Wyly din Districtul artelor, proiectat de Rem Koolhaus și Joshua Prince-Remus. Jucătorii din Uptown și alte grupuri au început să monteze producții în clădirea Humphreys, care a fost programată pentru restaurare semnificativă în 2019., Alte grupuri de teatru de lungă durată includ Theatre Three (1961), Festivalul Dallas Shakespeare (1971), Teatrul pentru copii Dallas (1984) și Teatro Dallas (1985).instituțiile de învățământ au fost prezente în Dallas încă din primii ani. Școlile și academiile Private au precedat fondarea sistemului școlar public în 1884. Actualul Dallas Independent School District, cu mai mult de 155,000 de studenți, este al doilea cel mai mare district școlar din Texas și al șaisprezecelea cel mai mare din națiune., Cea mai veche instituție de învățământ superior din Dallas County este Southern Methodist University, fondată în 1911 în ceea ce a devenit University Park. În campusul său se află Muzeul Meadows, cu accent pe arta spaniolă și Centrul prezidențial George W. Bush. Alte instituții de învățământ superior din Dallas includ; Universitatea din Texas Southwestern Medical School, fondată în 1943; Paul Quinn College, o fostă instituție privată afro-americană care sa mutat de la Waco în 1990; și Universitatea din North Texas, care a deschis un campus în South Dallas în 2007 și un centru de școală de drept în 2014., Mai multe campusuri ale Dallas County Community College, stabilit în 1965, sunt situate în oraș.evenimentele sportive și echipele din Dallas își au rădăcinile în secolul al XIX-lea, când cursele de cai erau destul de populare pentru a susține un club de jockey din Dallas, fondat în 1869. Curse de cai a fost o atracție majoră la Târgul de Stat din Texas din 1886 până în 1909. Nebunia națională de ciclism a inspirat formarea clubului Dallas Wheel în 1886, iar cursele au avut loc la Cycle Park de la construcția sa în 1896 până la transformarea sa într-un teatru în aer liber., Baseball-ul a fost jucat în Dallas încă din 1877, când o echipă de turism a jucat o echipă locală. Până în 1882 Dallas a avut prima sa echipă semiprofesională, ciorapii maro, care a câștigat campionatul ligii în 1883 și 1884. Dallas Hams, o echipă profesionistă, a câștigat fanionul Ligii Texas în 1888; Dallas a continuat să câmpeze echipe de liga minoră până în 1970. Fotbalul și-a făcut prima apariție în Dallas cu organizarea unui club de fotbal din Dallas în 1891. O echipă formată la Liceul Dallas din 1900 se crede că a fost prima echipă de liceu din Texas., SMU a trimis o echipă la 1935 Rose Bowl, și Doak Walker a atras mulțimile la Cotton Bowl la sfârșitul anilor 1940. două echipe profesioniste, Dallas Cowboys și Dallas Texans, au concurat pentru fani la începutul anilor 1960, până când proprietarul Lamar Hunt a mutat texanii în Kansas City în 1963. Dallas Cowboys (care joacă acum în Arlington) a câștigat titluri Superbowl în 1972, 1978, 1993, 1994 și 1996. Dallas prima echipa de baschet profesionist, Chaparrals, a fost mutat la San Antonio, dar noua franciza, Dallas Mavericks, a fost organizat în 1980; Mavs a câștigat campionatul NBA în 2011., Dallas găzduiește, de asemenea, o echipă de hochei NHL, Dallas Stars, care sa mutat din Minnesota în 1993 și a câștigat Cupa Stanley.în 1907, alegătorii Din Dallas au adoptat forma Comisiei de guvernare a orașului pentru a înlocui sistemul aldermanic. În 1930 Asociația Citizens Charter a câștigat aprobarea alegătorilor pentru forma Consiliului-manager al guvernului orașului; un amendament în 1949 prevedea alegerea directă a primarului. CCA și Dallas Citizens Council, un grup mic format din lideri de afaceri, dominat guvernul local până la un proces 1971 forțat alegeri de districte, mai degrabă decât la mare., Un amendament din 1992 a extins consiliul la paisprezece districte cu un singur membru, primarul fiind ales în libertate. Noul consiliu ales în 1993 a fost divers, inclusiv nouă membri albi, patru negri și doi hispanici. În următoarele două decenii, alegătorii i-au ales pe Ron Kirk și Eric Johnson și Laura Miller ca primari. Dallas a avut mai multe primării în ultimii 150 de ani. Actuala primărie a fost proiectată de I. M. Pei și inaugurată în 1978. Predecesorul său, o clădire Beaux Arts 1914, a fost renovat pentru a găzdui Universitatea din North Texas Law School.,Dallas a achiziționat Fair Park de la proprietarii săi în 1904 și pentru mai mult de un secol a supravegheat gestionarea instalației, care a primit National Historic Landmark în 1986. Târgul de Stat din Texas continuă să prezinte atracția anuală acolo în fiecare toamnă. În 2019, orașul a negociat un contract cu Fair Park First, entitate nonprofit pentru a gestiona Fair Park, cu promisiuni de a-l face mai accesibil rezidenților vecini și de a promova mai multe activități pe tot parcursul anului., Dallas Historical Society a ocupat Sala de stat în 1939, în timp ce Muzeul afro-American din Dallas, fondat în 1974, sa mutat într-o nouă facilitate la Fair Park în 1993. În 2006, două muzee Fair Park, Muzeul de Istorie Naturală din Dallas (1936) și Science Place (1946), au fuzionat cu Muzeul Copiilor din Dallas (1995) pentru a forma Muzeul Naturii și științei. Cu finanțare principală de la copiii lui Margot și H. Ross Perot, Muzeul s-a mutat în 2012 într-o nouă instalație de la Victory Park proiectată de Thom Mayne.,alte facilități municipale includ Biblioteca Publică Dallas, cu douăzeci și nouă de sucursale în tot orașul; centrele culturale Latino și afro-americane; Union Terminal și Love Field; și Grădina Zoologică Dallas și Arboretum Dallas, ambele fiind operate în baza unor contracte de entități non-profit.studiul original al lui Bryan pentru Dallas a folosit râul Trinity ca graniță vestică, cu străzi dispuse în unghi drept față de râu. Un sondaj concurent realizat de Warren A. Ferris, realizat pentru John Grisby, a fost prezentat la 45 de grade în afara direcțiilor cardinale., Un al treilea studiu făcut pentru colonia Peters a stabilit secțiuni folosind direcții cardinale. Rezultatele sunt o serie ciudată de străzi doglegged downtown. Anexarea comunităților adiacente a adăugat un alt strat de modele de topografie pe harta străzii Dallas. Deși prima subdiviziune rezidențială, Cedars, a fost construită la sud de centrul orașului în anii 1880, cea mai mare parte a dezvoltării rezidențiale a fost spre nord și est. Locuințele segregate au limitat afro-americanii în câteva zone supraaglomerate. Violența a avut loc ca negrii au început să se integreze cartiere din Dallas de Sud în timpul anilor 1950., Orașul lui Freedman, cel mai vechi dintre orașele freedmen, din zona State-Thomas, la nord-est de centrul orașului, a dispărut practic odată cu dezvoltarea comercială în anii 1980, cu excepția unui cimitir istoric care a fost literalmente descoperit în timpul lărgirii autostrăzii centrale. Principalul barrio Hispanic, imediat la nord de centrul orașului, a fost, de asemenea, strămutat de dezvoltarea comercială.boom-ul de construcție din anii 1970 și 1980 a produs un profil contemporan distinctiv pentru zona centrală a orașului, influențat de arhitecți proeminenți la nivel național., În același timp, înființarea districtului istoric West End în anii 1980 a păstrat un grup de depozite de cărămidă din secolul al XIX-lea care au fost adaptate pentru a fi utilizate ca restaurante și magazine. Eforturi similare au fost făcute și în Deep Ellum, unde vitrinele din anii 1920 găzduiesc acum cluburi și restaurante. Departamentul Dallas Park supraveghează unele parcuri 406 care acoperă acri 50,000. Lacul White Rock, Lacul Bachman și Lacul Cliff sunt înconjurate de parcuri, iar centurile verzi deținute de oraș urmează căile navigabile din oraș, inclusiv White Rock Creek, Turtle Creek și Râul Trinity., Cea mai recentă adăugare la sistemul de parc este Klyde Warren Park, un parc punte finanțat și dotat privat peste Woodall Rodgers Freeway, care oferă o legătură verde între Districtul Arte și Uptown.eforturile moderne de conservare istorică a început în anii 1970 cu formarea Ligii de conservare istorică (acum conservarea Dallas). Comisia de reper a orașului a desemnat numeroase clădiri și mai multe cartiere ca repere, inclusiv Swiss Avenue, Munger Place, South Boulevard-Park Row și State-Thomas., Fair Park este cel mai mare cartier de artă și arhitectură Art Deco din lume. Dallas Heritage Village de la Old City Park, un muzeu de istorie arhitecturală și culturală pe locul celui mai vechi parc public din Dallas, este situat la sud de centrul orașului.în 2019, populația estimată din Dallas a fost de 2,63 milioane, ceea ce îl face al nouălea oraș ca mărime din SUA și al treilea ca mărime din Texas.